Minunat, e chiar minunat.
Weekend, soare, munte, aer curat, brazi, parcă tragi in piept algocalmin(că tot il dau numai cu reţetă), uiţi toate nimicurile, toate frămantările,
tare bine e să pleci la munte, gandeam azi noapte, pană să adorm.
Ce imi pasă mie de bagaje, pampersi, cărucior,biberon? Imi pasă, dar o să uit de ele, cand o sa ajung la destinaţie. Păi, pană luni mai este. Stau liniştit, făra ziare, fără reviste, fără tv, fără moguli.
Păi da, dar vine luni şi iar Fane 2 şi iar preşedinte şi iar pdl şi iar psd şi iar pnl.
Dar ce imi pasă mie, conduc, trafic, claxoane, injurături.
Ei şi?
Iarbă, munte, soare, aer curat.
Vine luni şi iar incepe guvernul cu, că o fi şi că o paţi si lilili si lalala. Şi uite şi la donatorul ăsta de organe pe Yamaha. Doamne, căt are frate la oră? Şi vine iar premierul, că, ce am facut si ce am dres. Păi da, că am facut 5 ore pană la Bran. 836km de autostrada. Un kilometru, cu 418 benzi pe sens.
Dar ce imi veni mie, acu, cu guvernu? Aer, iarbă , munte, uite şi la ăla, cred că are 400 la oră. Pe ăsta, nu-l opreste organu. Mă opreşte pe mine că nu poate, să meargă maşina mai tare, la urcare. Aer, soare , munte, ăla micu a adormit, ce am eu ?
Păi am, cum să nu am.
Luni-vineri şedinţă de guvern, iar eu nu am bani să trec strada, după weekend-ul ăsta. Merg la munte, urc si urc, las la spate toate necazurile, toate nemultumirile. Cobor, cobor şi mă opreşte organu. Am depăsit cu unşpe km viteza. Mă uitam să nu intru in parapet, sau in prăpastie, nu la ochii lui. Ce să-i spun, că mergeam pe kilometru ăla de autostrada şi uitasem pe care bandă eram?
Ce eu nu ştiu cine ţine guvernul asta? Ştiu dar nu spun. Şi dacă spun ce?
Da, de ce nu imi văd eu de condus? Nevastă mea a adormit şi ea. Aer. munte, peisaje. Pfui, ia uite ce manele se aud de la hotelul ăla? Da, ca e la modă peste tot maneaua. Şi in guvern şi in politica şi peste tot….
Dar ce mă intereseaza pe mine? Ajung la pensiune si găl-găl-găl un pahar de vin si două. Pai si Fane2 găl-găl-găl cu preşedintele şi iese găl-găl-găl… Păi de unde atata găl-găl-găl- frate? Că poate o fi altu mai bun, dar nu găl-găl-găl. Că am ajuns de găl-găl-gă-ul lumii.
Dar ce treaba am eu? Pai am. Că odata a venit Fane 2 şi au plecat altii, au plecat ăia şi a rămas Fane2, au plecat unii şi a rămas tot el, pe urma a rămas el şi au mai venit unii şi a ramas el, de m-am incurcat, dar e tot el.
Nu am auzit incă de 18 in unul. Poate o fi şi nu stiu eu.
Da de ce mă enervez ? Aer, weekend, munte, păsarele. Sunt la 1500 metri peste nivelul marii.
Ce nivel are Fane 2 ăsta?
A? N-are.
N-are si uite ca urcă.
A ştiut pe cine să pupe.
Dar ce te faci, că daca greşete, tot urca.
Nu in sondaje, dar urcă.
Treaba lui. Ce mă bag eu ? Am venit aici să mă odihnesc, să ma relaxez, să vad piscurile muntilor. Dar şi cănd o veni avalanşa. Să vezi atunci.
Am ajuns.
Descarcă, ăla micu nedormit suficient. Nevasta mea: ”vezi, acu, să intri in crama şi să mai ieşi luni” . Ei şi, ies luni. Mai bine decăt, guvern, preşedinte , ziare, moguli…
(Adaptare-Toma Caragiu-Un alpinist convins/Text-Dan Mihăescu, Grigore Pop)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu